Archives

  • Analiza orizontala a Web site-urilor primariilor oraselor din Romania
    Vol. 5 (2016)

    În România, primăriile orașelor sunt autorități publice independente, interesate în dezvoltarea componentei de management electronic, adesea inclusă în strategia de dezvoltare a localității. Unul dintre obiectivele lor este implementarea platformelor web pentru livrarea serviciilor publice electronice. În acest studiu, investigăm modul în care primăriile orașelor românești au adoptat această strategie, analizând, prin intermediul Internetului – principalul canal de livrare a serviciilor publice electronice, nivelul de dezvoltare al portalurilor web oficiale și serviciile pe care acestea le oferă cetățenilor.

    Pentru a face acest lucru, am utilizat (1) o cercetare cantitativă, folosind 43 de indicatori pentru toate cele 320 de portaluri web ale primăriilor orășenești din România și realizând la final un clasament, precum și (2) o cercetare calitativă, intervievând funcționarii care dețin poziții de conducere a departamentelor de informatică din localitățile situate în topul clasamentului realizat în pasul precedent. Vom prezenta un model conceptual de livrare a serviciilor publice prin mijloace electronice, luând în considerare presiunile instituționale interne, dinamica organizațională și cadrul general de răspândire a guvernării electronice. 

  • E-guvernarea in municipiile Romaniei. Best cases.
    Vol. 4 (2015)

    E-guvernarea (concept cunoscut și sub denumirea englezească „e-gov”) este una dintre cele mai, dacă nu chiar cea mai interesantă provocare a administrației publice din întreaga lume. De-a lungul studiilor făcute, ne-am întâlnit cu două mituri pernicioase care sunt într-un fel sau altul relaționate cu guvernarea electronică și pe care acest număr al revistei „E-Guvernarea în municipiile României” își propune să le doboare.

    Primul mit este acela că „e-gov has failed” sau, într-o abordare mai comună, dar care de fapt rezumă aceeași idee: „guvernarea electronică – doar vorbe”. Acest mit este pur și simplu fals; exemple ale succesului guvernării electronice se regăsesc din abundență în acest studiu. Realitatea este că puțini o înțeleg și îi simt prezența. Cercetătorii din acest domeniu au puține dubii legate de viitorul e-guvernării și de utilitatea tehnologiilor în viața de zi cu zi.

    Al doilea mit este că „atunci când se va implementa, se va lăsa cu disponibilizări”. Acesta nu este doar fals, dar reprezintă și un nonsens – o abordare stilizată (și poate exagerată, dar cu atât mai interesantă) care susține acest punct de vedere poate fi urmărită prin vizionarea filmului „Aftermath – Population Zero” (difuzat prima dată de National Geographic Channel în martie 2008). Trebuie să înțelegem că cei mai responsabili de lansarea și întreținerea acestui mit sunt cei care „se țin departe” de tehnologia informației, cei care încă preferă mijloacele tradiționale de guvernare; cu alte cuvinte, analfabeții digitali.

    Aceste mituri nu descurajează inițiativele, ci, în mintea cercetătorilor, se transformă în provocări. Practic, acest număr al revistei are de gând să prezinte, sub formă de studii de caz, cele mai interesante și de succes inițiative regăsite la nivel național, dar și internațional, cu intenția de a se concretiza, sub formă de modele de urmat, în inițiative ale tuturor instituțiilor publice din România.

  • E-Guvernarea în municipiile Romaniei (2014) Analiza orizontala a Web site-urilor primariilor municipiilor din Romania
    Vol. 3 (2014)

    Analiza de față și-a propus să radiografieze starea website-urilor oficiale ale tuturor municipalităților din România. Bineînțeles, existența acestora, chiar dacă sunt bine întreținute, nu înseamnă că sunt și folosite de cetățeni sau de mediul de afaceri. Noile metode de administrare nu necesită doar soluții inovative, dar și cetățeni inteligenți.

    Pe viitor, analiza se va transforma din una orizontală în una longitudinală, interesul fiind de a o repeta cu regularitate la intervale de timp egale (doi ani) și de a observa schimbările survenite și cauzele care au condus la acestea.

    Înainte să trecem mai departe, trebuie să menționăm că, deși aceasta este a treia analiză (prima a fost efectuată în ianuarie 2010, iar cea de-a doua în ianuarie 2012), nu am avut intenția să prezentăm în dinamică evoluția/involuția scorurilor obținute de municipii, deoarece aceste date vor fi relevante abia după încă două-trei studii.

    În completarea acestui studiu, s-a realizat un chestionar destinat cetățenilor prin care încercăm să trasăm coordonatele unei pagini web care să corespundă cerințelor legislative, tehnice și de design necesare unei primării din România (urmărind evident specificul fiecărui municipiu, precum și practicile internaționale).

  • E-gov 2012. Analiza orizontala a Web site-urilor primariilor municipiilor din Romania
    Vol. 2 (2012)

    Această a doua analiză, nu a avut intenția de a prezenta în dinamică evoluția/involuția scorurilor obținute de municipii, deoarece aceste date au devenit relevante abia după încă 2-3 studii. Totuși, ca o completare a studiului anterior, în acesta s-a realizat un chestionar destinat cetățenilor prin care s-a încercat trasarea coordonatelor unei pagini web care să corespundă cerințelor legislative, tehnice și de design necesare unei primării din România (urmărind evident specificul fiecărui municipiu, precum și practicile internaționale). 

    De asemenea, am considerat că un element important este și bugetul de care dispune primăria pentru departamentul/direcția IT. În acest sens, în lunile noiembrie și decembrie 2011, au fost trimise mailuri către toate municipiile din țară solicitând aceste informații. Din păcate, doar un număr de 26 (din 103) au răspuns, nereușind astfel să colectez suficiente date pentru a realiza o corelație relevantă.

  • E-guvernarea in municipiile Romaniei (2010). Analiza orizontala a Web site-urilor municipiilor din Romania
    Vol. 1 (2010)

    Analiza de față și-a propus să radiografieze starea website-urilor oficiale ale tuturor municipalităților din România în perioada 2010 - 2016. Bineînțeles că existența unor platforme web bine întreținute nu înseamnă că ele sunt și folosite de cetățeni sau de mediul de afaceri. Noile metode de administrare nu necesită doar soluții inovative, dar și „cetățeni inteligenți” (Stoica 2009). Pe viitor, analiza se va transforma într-una longitudinală, interesul fiind de a o repeta cu regularitate la intervale de timp egale (2 ani) și de a observa schimbările survenite și cauzele care au condus la acestea.