Implementarea tehnologiei blockchain în sectorul public din România — O analiză comparativă între ANAF și Portofelul Digital UE

Abstract

Această lucrare de cercetare oferă o analiză aprofundată a implementării tehnologiei blockchain în sectorul public din România, din două perspective diferite care înglobează un studiu comparativ a două cazuri semnificative: Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Portofelul Digital UE (EUDI Wallet). Obiectivul principal al studiului este reflectat prin lentila explorării modului în care tehnologia de tip blockchain poate contribui în mod considerabil la sporirea transparenței și, totodată, la consolidarea exclusivă a eficienței serviciilor publice, determinând atât provocările, cât și avantajele ce pot lua naștere pe parcursul procesului de inițiere și adoptare a acestei tehnologii noi. Lucrarea de cercetare își propune să aibă o bază solidă și riguroasă, fundamentată fără echivoc pe cercetări anterioare în domeniul digitalizării administrației publice și pe studii recente referitoare atât la aceste tehnologii inovative, cât și la implementarea lor cu succes în sectorul public. Metodologia folosită va îmbina atât metode calitative, cât și cantitative pentru a prezenta o examinare minuțioasă prin includerea unei analize comparative detaliate a celor două cazuri. De asemenea, pentru a evalua în mod concret impactul tehnologiei blockchain asupra proceselor administrative, metodele cantitative vor include atât analize statistice, cât și analize a datelor secundare. Acestea sunt interpretate descriptiv cu ajutorul indicatorilor de frecvență și a tendințelor de adoptare, în vederea susținerii interpretărilor calitative formulate în cadrul cercetării, conturând un tablou coerent al nivelului actual de integrare al blockchain-ului. În paralel, metodele calitative folosite, precum analiza documentelor oficiale, studiile de caz individuale și comparative, precum și analiza conținutului comunicărilor publice. Astfel, cele două studii de caz asigură o perspectivă cât mai detaliată asupra implementării tehnologiei blockchain în instituțiile publice din România, cât și a celor de la nivel UE, iar studiul comparativ între acestea permite identificarea simultană a diferențelor și similarităților în privința abordărilor și impactului digitalizării. Mai mult decât atât, analiza documentelor oficiale și a comunicărilor publice completează această investigație, favorizând o înțelegere cât mai reală și aprofundată a contextului instituțional și a discursului public în jurul implementării blockchain în administrația publică, și nu numai. Rezultatele evidențiază faptul că cele două cazuri studiate (ANAF și Portofelul Digital UE) au avansat substanțial în utilizarea noii tehnologii blockchain. Cu toate acestea implementarea acestora variază semnificativ, ca urmare a modului dvers de abordare, mai ales în ceea ce privește anumite aspecte specifice digitalizării, fiind influențată în are măsură de nevoile instituționale particulare ale fiecărui actor implicat. Așadar, în realitate, studiul accentuează necesitatea și importanța unei strategii coerente de implementare. În plus, cercetarea conferă atât recomandări, cât și sugestii pentru a putea îmbunătăți sectorul public din România prin implementarea într-o manieră  echilibrată și proporțională a tehnologiei blockchain. Aportul principal pe care aceasta lucrare de cercetare îl transmite este înrădăcinat în evidențierea realistă și clară a potențialului impact pe care tehnologia blockchain îl poate genera asupra stimulării eficienței și promovării transparenței în administrația publică. Adițional, studiul contribuie, în același timp, la o mai bună înțelegere și identificare atât a actorilor cheie din procesul decizional, care dispun, fără îndoială, de capacitatea de a accelera implementarea acestei tehnologii emergente în cadrul instituțiilor publice românești.