E-guvernarea în România și în statele nordice: analiză comparativă și perspective de dezvoltare

Abstract

E-guvernarea reprezintă un element central și necesar, atât pentru modernizarea, cât și pentru creșterea calității serviciilor oferite de administrația publică. Beneficiile generale ale acestei evoluții administrative sunt: creșterea eficienței instituționale, transparenței și accesibilității serviciilor publice. Lucrarea își propune să analizeze comparativ nivelul de dezvoltare al digitalizării din România și din statele nordice europene (Suedia, Finlanda și Danemarca), având ca obiectiv principal evidențierea diferențelor structurale, de implementare a serviciilor digitale și funcționale, precum și prezentarea unor tehnici de dezvoltare aplicabile în contextul României actuale. Ca bază fundamentală a cercetării, se regăsesc lucrări relevante din domeniul guvernanței digitale și administrației publice digitale, exprimând informații din literatura de specialitate, lucrări de cercetare publicate în Smart Cities and Regional Development Journal (SCRD) și volumele conferințelor Smart Cities International Conference (SCIC) și Machine Intelligence & Security for Smart Cities (TRUST), precum și rapoarte naționale și europene. Abordarea metodologică este una mixtă, incluzând analiza datelor statistice și a rapoartelor privind digitalizarea serviciilor publice, dintre actorii precizați, cu metode empirice de cercetare. Mai exact, lucrarea utilizează un set de întrebări adresat unui funcționar public din Primăria Espoo și unul din Primăria Galați, în vederea obținerii unor păreri legate de nivelul de pregătire general a acestora în digitalizare și diferențele pozitive pe care ei le percep. Rezultatele indică existența unor diferențe copleșitoare între România și statele nordice, acestea din urmă având ca beneficiu al digitalizării o relație stabilă și eficientă între cetățean și instituție publică, în timp ce România se confruntă cu un proces lent de digitalizare, care se află încă în stadiu de consolidare, fapt ce conduce spre o neîncredere în rândul cetățenilor și un grad de dorință de utilizare a serviciilor mai scăzut.