Dualitatea peisajului rutier

Abstract

Articolul realizează o scurtă analiză a zonei rutiere, definind acest termen prin intermediul noțiunii de limită care, privită din altă perspectivă, se poate transforma într-un prag - concept foarte important în înțelegerea relației dintre drum și localitățile din jurul său -, afirmându-se, astfel, caracterul dual al drumului și face o trecere în revistă a evoluției infrastructurii și dotărilor rutiere, de la traseele (comerciale) vechi la rețelele contemporane de drumuri de mare viteză, concentrându-se pe investigarea spațiilor de servicii, cu scopul de a arăta faptul că drumurile, prin dotările acestora (sau absența lor) pot acționa fie ca elemente ce separă diferite medii (urban – rural) și fragmentează peisajul, fie ca elemente ce facilitează legăturile, interacțiunea între urban – drumul - și rural – localitățile pe care le traversează – și dezvoltarea locală printr-o raportare echitabilă la context. De asemenea, este explorat potențialul conceptului japonez de stații rutiere de servicii – michinoeki -, ca model de transformare a actualelor (non)spații rutiere de servicii, din simple puncte de oprire temporară în centre multifuncționale - și chiar poli de dezvoltare - relevante la nivel local, capabile să influențeze pozitiv percepția, ambianța și relațiile dintre infrastructură, șofer și peisajul înconjurător – profunzimile teritoriului -, sprijinind economia locală și cultura regională – prin sinteza și integrarea specificului local - și subliniindu-se astfel importanța unei abordări integrate pentru revitalizarea și dezvoltarea sustenabilă a zonelor preponderent rurale. Studiul poate fi relevant pentru arhitecți, urbaniști și autorități, deoarece oferă o altfel de perspectivă asupra planificării și dezvoltării infrastructurii rutiere și propune, prin redefinirea spațiilor rutiere de servicii, o soluție practică, viabilă și aplicabilă la scară largă pentru a transforma drumurile – în special cele de mare viteză -, din bariere pasive în elemente permeabile care participă în mod real și activ la rezolvarea problemelor, dezvoltarea pe o multitudine de planuri și coeziunea socială a mediului rural traversat.